Sfântul Grigorie Palama

Studia Theologica Nr. I (XIX) / 2025 Înțelepciunea, de la înălțimea tronului dumnezeiesc la adâncul cunoașterii ÎPS Varsanufie

Înțelepciunea lui Dumnezeu este analizată în dimensiunile sale scripturistice, patristice și hristologice, de la tradițiile sapiențiale veterotestamentare și identificarea cu Logosul divin până la polemica Sfântului Grigorie Palama cu Varlaam de Calabria. Articolul arată că înțelepciunea divină nu este un atribut abstract, ci o realitate ontologică și transformatoare, accesibilă omului prin Întruparea Fiului, prin energiile necreate și prin viața eclezială și sacramentală a Bisericii.

Studia Theologica Nr. I (XIX) / 2025 Comuniunea omului cu Dumnezeu Pr. Lect. Dr. Mihai Burlacu

Comuniunea (koinonia) este analizată din perspective etimologice, filosofice, sociologice și teologice, cu accent pe dimensiunea ei eclezial-euharistică în gândirea Sfinților Nicolae Cabasila, Dumitru Stăniloae și Maxim Mărturisitorul. Articolul arată că adevărata comuniune presupune cunoaștere obiectivă întemeiată în Dumnezeu și se împlinește integral prin împărtășirea euharistică, în care Hristos Se oferă pe Sine omului la toate nivelurile ființei sale.

Studia Theologica Nr. II (XVIII) / 2024 Sfântul Nicodim Aghioritul, Mișcarea Colivarilor și revirimentul palamismului V. Rev. Arch. Maximos Constas

Mișcarea Colivarilor din secolul al XVIII-lea, condusă de Sfântul Nicodim Aghioritul (1749–1809) și Macarie al Corintului, a urmărit înnoirea teologiei și spiritualității ortodoxe prin recuperarea tradiției isihaste a Sfântului Grigorie Palama, concretizată în publicarea Filocaliei (1782) și în proiectul nefinalizat al ediției complete a operelor palamite, zădărnicit de evenimentele revoluționare de la Viena din 1797.

Studia Theologica Nr. I (XIII) / 2022 Dialogul interreligios la Sfântul Grigorie Palama și contribuția lui la realitatea multiculturală europeană Conf. Dr. Marina Kolovopúlu

Articolul prezintă cele trei dialoguri ale Sfântului Grigorie Palama cu musulmanii din timpul captivității sale în 1354, cu accent pe întâlnirea spontană cu Tasimanis prilejuită de o înmormântare musulmană la Niceea, descrisă în scrisoarea Către Biserica însăși. Modelul patristic al dialogului interreligios, fondat pe cunoașterea propriei tradiții și pe respectul față de interlocutor, este propus ca răspuns teologic ortodox la provocările lumii contemporane multiculturale.

Studia Theologica Nr. I (XIII) / 2022 Contribuția Sfântului Grigorie Palama la isihasm. Premise teologice ale vieții celei în Sfântul Duh Prof. dr. emerit Dimitrie Țelenghídis

Sfântul Grigorie Palama apără și sistematizează teologic învățătura isihastă despre harul nezidit, arătarea lui Dumnezeu (θεοφάνεια) și vederea Sa (θεοπτία), demonstrând că lumina Taborului, experiată de isihaști prin curățirea inimii și păzirea poruncilor, este identică cu îndumnezeirea harismatică, iar premisa ei antropologică esențială este renunțarea la voia proprie în favoarea voii lui Dumnezeu.

Studia Humanitatis Nr. I (XIII) / 2022 Influențele isihasmului asupra monahismului românesc Acad. Prof. Univ. Dr. Răzvan Theodorescu

Isihasmul palamit și influența sa asupra monahismului și culturii bisericești din Țara Românească și Moldova în secolul al XIV-lea constituie tema centrală a articolului, care analizează dovezi concrete precum testamentul mitropolitului Hariton, activitatea lui Nicodim de la Vodița și Tismana și monogramele de pe epitrahilul brodат al Tismanei, pentru a demonstra prezența și răspândirea doctrinei isihaste la nord de Dunăre.

Studia Humanitatis Nr. I (XIII) / 2022 Mihai Eminescu, un poet creștin? Pr. Prof. Univ. Dr. Ioan Stancu

Poezia lui Mihai Eminescu este analizată dintr-o perspectivă creștin-ortodoxă, urmărind reflecția teologică prezentă în Rugăciunea unui dac, Înger și demon, Melancolie și Luceafărul. Temele Treimii, ale Întrupării, ale suferinței și bucuriei, ale libertății umane și ale raportului dintre Biserică și neamul românesc sunt explorate prin trimiteri la Lossky, Evdokimov și Sfinții Părinți.

Colloquium Nr. I (XIII) / 2022 Interviu cu Protos. Clement Păunescu, Starețul Mănăstiri Slănic – Argeș Pr. Constantin Olariu

Un stareț ortodox explorează, într-un interviu teologic, rolul fundamental al rugăciunii în viața creștinului, pornind de la crearea omului după chipul lui Dumnezeu și căderea lui Adam. Rugăciunea este definită ca renunțare voluntară la propria libertate pentru a permite intervenția divină, iar postul, exemplul Sfântului Grigorie Palama și al Sfântului Iosif Isihastul ilustrează calea spre îndumnezeire și mântuire.

Studia Theologica Nr. I (XIII) / 2022 Repere antropologice în teologia Sfântului Grigorie Palama. Rolul rugăciunii în configurarea lăuntrică a omului. ÎPS Varsanufie

Antropologia Sfântului Grigorie Palama este analizată în dimensiunile ei ascetico-mistice, cu accent pe chipul lui Dumnezeu în om, relația dintre νοῦς și καρδία, trihotomia trup-suflet-duh și rolul harului necreat în îndumnezeire. Omul îndumnezeit, înțeles ca homotheos, participă prin energiile necreate la viața lui Dumnezeu, trupul însuși devenind părtaș al acestei transfigurări eshatologice.

Spiritalitas Nr. II (XII) / 2021 Viața Distrasă V. Rev. Arch. Maximos Constas

Criza spirituală provocată de cybercultură — fragmentarea sinelui, distragerea și incoerența interioară — este analizată prin prisma antropologiei ortodoxe, punând în dialog diagnosticul contemporan al lui Matthew Crawford din Lumea de peste capul tău cu tradiția patristică a luării aminte (προσοχή), de la Sfântul Vasile cel Mare și Diadoh al Foticeii până la isihaștii bizantini, propunând atenția interioară drept răspuns esențial al Evangheliei la cultura digitală.

Etichete înrudite