Mănăstirea Bistrița

Studia Humanitatis Nr. II (XX) / 2025 Unde a stat Episcopul Climent al Râmnicului (1735–1749) atunci când s-a refugiat în Munții Lotrului? Pr. Nicolae Moga

Episcopul Climent al Râmnicului (cârmuitor al eparhiei între 1735 și 1748) este analizat în contextul războiului austro-ruso-turc din 1737–1739, când s-a refugiat în Munții Lotrului, iar reședința episcopală a fost arsă de turci. O Sfântă Evanghelie tipărită în 1746 și donată bisericii din Voineasa sugerează că localitatea de pe Valea Lotrului a fost locul său de adăpostire în timpul pribegiei.

Studia Humanitatis Nr. I (XIX) / 2025 Episcopul Iosif Gafton, un ierarh blând și destoinic (1949 – 1984) Pr. Dr. Laurențiu Rădoi

Articolul prezintă viața și activitatea episcopului Iosif Gafton (1896–1984), de la originile sale în familia preotului din Puțeni-Tecuci, prin slujirea parohială la Rotari și București, până la îndelungata arhipăstorire a Episcopiei Râmnicului și Argeșului, evidențiind realizările sale administrative, pastorale, omiletice și culturale de-a lungul celor 40 de ani de ierarhie.

Studia Humanitatis Nr. I (XVII) / 2024 Ghenadie Georgescu – un ierarh apropiat de preoții săi Pr. Dr. Laurențiu Rădoi

Episcopul Ghenadie Georgescu (1855–1912) a condus Eparhia Râmnicului între 1909 și 1912, remarcându-se prin vizite canonice sistematice în toate județele Olteniei, înființarea revistei eparhiale Luminătorul, organizarea conferințelor pastorale, sfințirea zecilor de biserici noi și numeroase acte filantropice. Articolul reconstituie viața și activitatea acestui ierarh puțin cunoscut, de la formarea sa ca preot-profesor și păstor al comunității ortodoxe române din Paris, până la moartea sa prematură, subliniind contribuția sa la revigorarea vieții duhovnicești oltene.

Studia Humanitatis Nr. II (XVI) / 2023 Vartolomeu Stănescu – ierarh cult și senator patriot (II) Pr. Dr. Laurențiu Rădoi

Activitatea episcopului Vartolomeu Stănescu al Râmnicului în Senatul României este analizată prin discursurile și interpelările sale privind reforma învățământului, salarizarea clerului, retragerea preoților din politică și drepturile Bisericii Ortodoxe, ilustrând un ierarh cu vastă cultură teologică și filosofică, apreciat de personalități precum Nae Ionescu, Nichifor Crainic și Octavian Goga.

Studia Humanitatis Nr. I (XIII) / 2022 Schitul „Sfântul Procopie” de la Bistrița – Vâlcea Arhim. Veniamin Micle

Articolul analizează legătura dintre Sfântul Mare Mucenic Procopie și ctitoriile voievodale românești ridicate în urma victoriilor militare, cu accent pe bătălia de la Posada (1330) dintre Basarab I și Carol Robert de Anjou. Prin coroborarea cronicilor medievale și a diplomelor cancelariei ungare, autorul argumentează că bătălia s-a desfășurat în defileul Bistriței, unde exista un schit închinat Sfântului Procopie, precursor al Mănăstirii Bistrița oltene.

Studia Humanitatis Nr. I (XIII) / 2022 Schitul de la Pietrari, ctitoria episcopului Climent al Râmnicului Prof. Dr. Florin Epure

Schitul Buna-Vestire din Pietrarii de Jos (județul Vâlcea), ctitorit în 1742 de episcopul Climent al Râmnicului (1735–1749) împreună cu frații săi, este prezentat în ansamblul său arhitectural, artistic și documentar: pisaniile, pictura în frescă post-brâncovenească executată în 1744 de Popa Gheorghe și frații săi, tabloul votiv al ctitorului, istoricul proprietății și al daniilor, precum și biografia episcopului Climent.

Colloquium Nr. I (XI) / 2021 Interviu cu Preacuviosul Părinte Arhimandrit Veniamin Micle Pr. Constantin Olariu

Interviul realizat de Pr. Constantin Olariu cu Părintele Veniamin abordează îndumnezeirea omului, rugăciunea neîncetată și tradiția isihastă în monahismul românesc, cu referire specială la Mănăstirea Bistrița și la mijlocirile Sfântului Grigorie Decapolitul; cititorul înțelege că rugăciunea, înrădăcinată în învățătura Sfinților Părinți, este comuniunea vie și continuă a omului cu Dumnezeu.

Studia Humanitatis Nr. II (VI) / 2018 Mănăstirea Popânzălești, o ctitorie a Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului Luiza Barcan

Mănăstirea Popânzălești din fostul județ Romanați, ctitorită în 1678 de logofătul Hamza Popânzălescu și închinată Sfântului Grigorie Decapolitul, a cunoscut de-a lungul timpului mai multe etape de refacere, cea mai importantă fiind rectitorirea din 1853 de către Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, iar reînființarea ca mănăstire în 1992, la propunerea mitropolitului Nestor Vornicescu.

Studia Humanitatis Nr. II (VI) / 2018 Episcopul Teofil, un strălucit ierarh al bisericii vâlcene (II) Pr. Dr. Laurențiu Rădoi

Mitropolitul Teofil al Țării Românești (†1648), episcop la Râmnic și apoi mitropolit în vremea lui Matei Basarab, a fost un promotor esențial al culturii și limbii române în Biserică, sprijinind traducerile și tipăriturile în română ale lui Mihail Moxalie, precum Pravila de la Govora (1640) și Evanghelia învățătoare (1644), fiind considerat unul dintre ctitorii limbii române bisericești.

Studia Humanitatis Nr. I (V) / 2018 Episcopul Teofil al Râmnicului, un strălucit ierarh al Bisericii vâlcene (I) Pr. Dr. Laurențiu Rădoi

Episcopul Teofil al II-lea al Râmnicului (cca. sfârșitul sec. XVI – 1637) este portretizat ca o personalitate reprezentativă a monahismului ortodox român din prima jumătate a secolului al XVII-lea: fost egumen al Mănăstirii Bistrița, ierarh al eparhiei din dreapta Oltului și participant activ la viața diplomatică și sinodală a Țării Românești, el a militat pentru introducerea limbii române în slujbele bisericești și a sprijinit consolidarea proprietăților ecleziastice, lăsând numeroase urme documentare în hrisoavele vremii.