ocupația austriacă a Olteniei

Studia Humanitatis Nr. II (XX) / 2025 Fostul Schit Arhanghel de la Râmnic Prof. Dr. Florin Epure

Schitul Arhanghel de pe Dealul Priba, la marginea Râmnicului Vâlcea, este un așezământ monastic atestat documentar din 1490, ctitorit de jupan Stoica vel paharnic în 1522 și refăcut în mai multe rânduri, inclusiv în 1725 de arhimandritul Petronie și în 1811–1817 de Sofronie Zlătăreanul. Articolul reconstituie istoria sa prin hrisoave domnești, pisanii și surse austriece, evidențiind rolul său ca centru de cultură și formare administrativă locală.

Studia Humanitatis Nr. II (XX) / 2025 Unde a stat Episcopul Climent al Râmnicului (1735–1749) atunci când s-a refugiat în Munții Lotrului? Pr. Nicolae Moga

Episcopul Climent al Râmnicului (cârmuitor al eparhiei între 1735 și 1748) este analizat în contextul războiului austro-ruso-turc din 1737–1739, când s-a refugiat în Munții Lotrului, iar reședința episcopală a fost arsă de turci. O Sfântă Evanghelie tipărită în 1746 și donată bisericii din Voineasa sugerează că localitatea de pe Valea Lotrului a fost locul său de adăpostire în timpul pribegiei.

Studia Humanitatis Nr. I (XIII) / 2022 Schitul de la Pietrari, ctitoria episcopului Climent al Râmnicului Prof. Dr. Florin Epure

Schitul Buna-Vestire din Pietrarii de Jos (județul Vâlcea), ctitorit în 1742 de episcopul Climent al Râmnicului (1735–1749) împreună cu frații săi, este prezentat în ansamblul său arhitectural, artistic și documentar: pisaniile, pictura în frescă post-brâncovenească executată în 1744 de Popa Gheorghe și frații săi, tabloul votiv al ctitorului, istoricul proprietății și al daniilor, precum și biografia episcopului Climent.

Studia Humanitatis Nr. II (XII) / 2021 Peste 50 de ani în slujba legendarilor Potecași Dinu Săraru

Articolul evocă biserica de la Viorești, de pe malul Cernei, monument de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, remarcabil prin friza sa cu Cavalcada potecașilor grăniceri. Autorul relatează implicarea sa de peste 50 de ani în salvarea lăcașului, alături de inginerul Diaconu, arhitectul Aurel Botez și pictorița Elena Murariu, cu sprijinul Ministerului Culturii condus de Răzvan Theodorescu.

Theatrum Nr. I (VIII) / 2019 Arhimandritul Ioan — Piesă de teatru în patru acte Pr. Prof. Dr. Codruț-Dumitru Scurtu

Piesa de teatru Ioan Hurezeanu, Arhimandritul reconstituie activitatea starețului Mănăstirii Hurezi la 1719–1739, urmărind eforturile sale de a apăra autonomia Bisericii Ortodoxe a Râmnicului față de administrația habsburgică, prin întocmirea unui Memoriu alături de Episcopul Damaschin și prin întâlnirea dramatică cu generalul Steinville și Prințul Eugeniu de Savoia la Mănăstirea Cozia.

Studia Humanitatis Nr. III (VII) / 2018 Episcopul Inochentie al Râmnicului – un patriot luminat (1727–1735) Pr. Dr. Laurențiu Rădoi

Episcopul Inochentie al Râmnicului (1728–1735), urmaș al lui Damaschin Dascălul, a păstorit Oltenia aflată sub ocupație austriacă, apărând cu energie drepturile Bisericii în fața Curții vieneze, combătând amestecul Administrației în numirea egumenilor și în viața eparhială. Activitatea sa cuprinde și o bogată operă tipografică — Molitvelnic, Ceaslov, Triod, Liturghier, Catavasier — răspândită în toate provinciile românești, inclusiv în Transilvania.

Studia Theologica Nr. I (V) / 2018 Viața și lucrarea fericitului Damaschin Dascălul, Episcopul Râmnicului († 5 decembrie 1725) Ioana Iancovescu

Damaschin Dascălul, episcop al Buzăului (1702) și apoi al Râmnicului (1708), a fost unul dintre marii cărturari ai epocii brâncovenești, dedicat traducerii și tipăririi cărților de slujbă în limba română. Articolul urmărește formația sa, activitatea tipografică de la Buzău și Râmnic și rezistența canonică și culturală pe care a opus-o ocupației austriece a Olteniei (1716–1739), când tipăriturile sale românești, precum Ceaslovul (1724) și Învățătura pentru șapte Taine (1724), au circulat clandestin în Transilvania spre sprijinul ortodocșilor de acolo.

Studia Humanitatis Nr. II (II) / 2016 Aspecte din activitatea clerului râmnicean în secolul al XVIII-lea: pastorala episcopului Climent din 1743 Dr. Oana-Mădălina Popescu

Studiul editează integral, în transcriere și facsimil, tipăritura Capete de poruncă a episcopului Climent al Râmnicului (1743), păstrată la Sibiu, identificând-o cu Învățăturile în Postul Mare din Bibliografia Românească Veche. Textul este comparat cu pastoralele lui Antim Ivireanul (1714), Inochentie (1731), Climent (1747) și Filaret (1781), relevând continuitatea preocupărilor canonice, morale și liturgice ale episcopilor de Râmnic în veacul al XVIII-lea.

Etichete înrudite