#isihasm

Autoritatea în Biserica bizantină a secolului al XI-lea este analizată prin conflictul dintre autoritatea instituțională și cea harismatic-mistică, cu accent pe figura Sfântului Simeon Noul Teolog. Tensiunea dintre umanismul laic al lui Mihail Psellos și misticismul harismatic al lui Simeon, disputa sa cu Mitropolitul Ștefan al Nicomidiei și interpretările moderne ale Mitropolitului Hilarion Alfeyev conturează un tablou al autorității câștigate prin experiența mistică a vederii lui Dumnezeu.

Interviul realizat de Pr. Constantin Olariu cu Părintele Veniamin abordează îndumnezeirea omului, rugăciunea neîncetată și tradiția isihastă în monahismul românesc, cu referire specială la Mănăstirea Bistrița și la mijlocirile Sfântului Grigorie Decapolitul; cititorul înțelege că rugăciunea, înrădăcinată în învățătura Sfinților Părinți, este comuniunea vie și continuă a omului cu Dumnezeu.

Articolul prezintă tradițiile sihăstrești din munții Coziei și viețile Sfinților Cuvioși Daniil Pustnicul și Misail Nacealnicul, care s-au nevoit în peșteri de sub stânca coziana în secolul al XVII-lea. Ucenic al lui Daniil, Misail a întemeiat Sihăstria lui Daniil și Misail, iar moaștele lor au fost așezate în temelia bisericii zidite de episcopul Varlaam al Râmnicului în 1676.