Mănăstirea Govora

Studia Humanitatis Nr. II (XX) / 2025 Fostul Schit Arhanghel de la Râmnic Prof. Dr. Florin Epure

Schitul Arhanghel de pe Dealul Priba, la marginea Râmnicului Vâlcea, este un așezământ monastic atestat documentar din 1490, ctitorit de jupan Stoica vel paharnic în 1522 și refăcut în mai multe rânduri, inclusiv în 1725 de arhimandritul Petronie și în 1811–1817 de Sofronie Zlătăreanul. Articolul reconstituie istoria sa prin hrisoave domnești, pisanii și surse austriece, evidențiind rolul său ca centru de cultură și formare administrativă locală.

Studia Humanitatis Nr. II (VI) / 2018 Episcopul Teofil, un strălucit ierarh al bisericii vâlcene (II) Pr. Dr. Laurențiu Rădoi

Mitropolitul Teofil al Țării Românești (†1648), episcop la Râmnic și apoi mitropolit în vremea lui Matei Basarab, a fost un promotor esențial al culturii și limbii române în Biserică, sprijinind traducerile și tipăriturile în română ale lui Mihail Moxalie, precum Pravila de la Govora (1640) și Evanghelia învățătoare (1644), fiind considerat unul dintre ctitorii limbii române bisericești.

Studia Humanitatis Nr. I (V) / 2018 Episcopul Teofil al Râmnicului, un strălucit ierarh al Bisericii vâlcene (I) Pr. Dr. Laurențiu Rădoi

Episcopul Teofil al II-lea al Râmnicului (cca. sfârșitul sec. XVI – 1637) este portretizat ca o personalitate reprezentativă a monahismului ortodox român din prima jumătate a secolului al XVII-lea: fost egumen al Mănăstirii Bistrița, ierarh al eparhiei din dreapta Oltului și participant activ la viața diplomatică și sinodală a Țării Românești, el a militat pentru introducerea limbii române în slujbele bisericești și a sprijinit consolidarea proprietăților ecleziastice, lăsând numeroase urme documentare în hrisoavele vremii.

Studia Humanitatis Nr. I (III) / 2017 Matei Basarab, mărturisitor al credinței creștine Prof. Dr. Florin Epure

Matei Basarab, domnul Țării Românești între 1632 și 1654, este prezentat ca cel mai mare ctitor medieval al neamului român, ridicând peste patruzeci de biserici și mănăstiri, înființând tipografii la Câmpulung și Govora și introducând limba română în slujbele religioase, printre realizările sale numărându-se Pravila de la Govora (1640), prima carte de legi tipărită în românește, și sprijinul acordat Ortodoxiei la sud de Dunăre și la Muntele Athos.

Etichete înrudite