#Anghel Demetriescu

Finalul poeziei Mortua est! de Eminescu, mai ales grafia a tĕu din prima tipăritură în Convorbiri literare (1871), este analizat în raport cu intervențiile editoriale succesive ale lui Titu Maiorescu, pentru a demonstra că termenul ascunde sensul etimologic al lui alfa privativ, nu ateismul curent, reconfigurând astfel întreaga interpretare a finalului poemului.

Studiul analizează sursele și tehnica poetică din Scrisoarea III a lui Eminescu, urmărind cum motivele herodoteene ale lui Cirus, Darius și Xerxes, filtrate prin Iornandes și Eschil, structurează discursul lui Mircea către Baiazid ca formulă apotropaică, iar termenii-cheie precum falnic, copac, pământ și apă sunt declinați stilistic pentru a întoarce simbolurile invadatorului împotriva sa.