Didahiile | Martyria

Studia Theologica Nr. II (IX) / 2019 Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul – arhiereu al slovei românești și tipograf în inimile credincioșilor ÎPS Varsanufie

Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, episcop al Râmnicului între 1705–1708 și apoi mitropolit al Țării Românești, este prezentat ca personalitate fondatoare a culturii și spiritualității românești, prin activitatea sa de tipăritor — inclusiv Tomul bucuriei și nouă cărți la Râmnic —, predicator, pictor de icoane și îndrumător duhovnicesc, a cărui moarte mucenicească a încununat o viață întreagă pusă în slujba Bisericii și a neamului românesc.

Studia Theologica Nr. II (IX) / 2019 Intrarea Domnului în cetatea non-euharistică. Didahii de Florii. Micro-istorie sacramentală românească în vremea Sfântului Antim Ivireanul Pr. conf. dr. habil. Jan Nicolae

Cele cinci didahii ale Sfântului Antim Ivireanul rostite la Duminica Floriilor constituie cel mai consistent bloc omiletic din Didahiile sale, oferind o imagine vie a praxis-ului sacramental din Valahia la începutul secolului al XVIII-lea. Analizate succesiv, aceste predici dezvăluie teologia pocăinței, a Botezului și a cuminecării frecvente, critica virulentă a ipocriziei penitențiale a boierilor și chemarea urgentă la spovedanie în cele trei zile ale Săptămânii Mari.

Studia Humanitatis Nr. II (IX) / 2019 Blazonul Sfântului Antim Ivireanul – posibile interpretări stilistice Prof. univ. dr. Mihael Palade

Blazonul Sfântului Antim Ivireanul, un melc de argint în poziție verticală (în pal) purtând o stea cu șase raze între coarne, este analizat din perspectivă heraldică și simbolică în contextul Așezământului Mănăstirii Tuturor Sfinților (1713) și al Hrisovului Arhieresc din 1715, relevând că alegerea melcului exprimă desprinderea de cele pământești și înălțarea spre cele cerești.

Studia Humanitatis Nr. II (IX) / 2019 Scurtă privire în antimologia ultimelor două decenii Conf. univ. dr. Ioan Lazăr

Articolul prezintă evoluția cercetării și a cultului Sfântului Antim Ivireanul după canonizarea din 1992, cu accent pe contribuțiile din ultimele două decenii: ediții noi ale operei antimiene, colaborarea româno-georgiană, manifestările din Anul omagial 2016 și activitatea Centrului de Studii Medievale și Premoderne Antim Ivireanul din Râmnicu-Vâlcea, incluzând revista Lumina lumii și antologiile Antimiana.

Studia Humanitatis Nr. II (IV) / 2017 Reflexe antimiene în opera eminesciană (II) Conf. univ. dr. Ioan Lazăr

Studiul cercetează posibila cunoaștere de către Mihai Eminescu a Didahiilor lui Antim Ivireanul, urmărind istoricul copiilor manuscrise ale acestei opere postume și relațiile poetului cu surse documentare precum biblioteca lui Aron Pumnul, Crestomația lui Timotei Cipariu și colaborarea cu Moses Gaster. Pe baza analogiilor lingvistice și stilistice identificate în texte eminesciene poetice și publicistice, autorul propune că Eminescu ar fi lecturat fragmentar cel puțin cinci didahii antimiene din miscelanee manuscrise, valorificând secvențe expresive în propria creație.

Studia Humanitatis Nr. I (III) / 2017 Reflexe antimiene în opera eminesciană? (I) Conf. univ. dr. Ioan Lazăr

Studiul realizează o analiză comparativă între opera lui Antim Ivireanul, în special Didahiile, și creația poetică a lui Mihai Eminescu, identificând analogii tematice și expresive privind imaginarul cosmic-marin și astral, metafora lunii ca stăpâna mării și viziunea genezei, cu referire și la paralela dintre Antim și Bossuet ca oratori creștini cu stil asianic comun.

Studia Theologica Nr. II (II) / 2016 Iconologia Ethosului moral în opera Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul – despre profetism cultural Pr. Prof. Dr. habil. Constantin Necula

Un an dedicat unui sfânt de talia culturală a Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul a suscitat o serie de cercetări de amploare. Riscul epuizării sale, ca subiect de analiză, e departe. Moral îi suntem datori și nu ne poate fi indiferent în ce direcție ne vom dezvolta cunoașterea teologică a faptelor sale.

Studia Humanitatis Nr. II (II) / 2016 Sfântul Antim Ivireanul și Episcopia Râmnicului în apogeul culturii române vechi și în renașterea națională modernă Dan Zamfirescu

Articolul reconstituie traiectoria lui Antim Ivireanul de la răscumpărarea din robie de către patriarhul Dositei Notara, trecând prin egumenia de la Cetățuia Iașilor și ucenicia tipografică alături de episcopul Mitrofan, până la episcopatul râmnicean (1705–1708), unde, prin tipărirea Evhologhionului din 1706 — ce cuprindea primul Liturghier integral românesc — a așezat limba română ca temelie ireversibilă a cultului bisericesc ortodox.

Studia Theologica Nr. II (II) / 2016 Sfântul Mitropolit Antim Ivireanul – ctitor al Mănăstirii „Tuturor Sfinților”, ctitor de artă românească Prof. univ. dr. Mihael Palade

Studiul analizează implicarea directă a Mitropolitului Antim Ivireanul în configurarea profilului arhitectural și artistic al Mănăstirii Tuturor Sfinților din București, argumentând, prin miniatura bisericii de pe Așezământul din 1713 și Hrisovul din 1715, că ierarhul a contribuit personal la planurile, sculpturile și ornamentele ctitoriei sale.

Etichete înrudite