Miron Cristea | Martyria

Studia Humanitatis Nr. I (X) / 2020 Biserica și unitatea politică a românilor Acad. Ioan-Aurel Pop

Rolul Bisericii Ortodoxe și al celei Greco-Catolice în coagularea identității naționale românești este urmărit de la documentele medievale, precum bula papală din 1234 adresată regelui Bela al IV-lea, până la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, unde ierarhii Miron Cristea și Iuliu Hossu au condus actul unirii. Biserica a reprezentat pentru români, în toate epocile, nu doar spațiu de cult, ci for de rezistență etnică, instrument de emancipare națională și liant al comunității în fața presiunilor politice și confesionale externe.

Studia Theologica Nr. III (VII) / 2018 Implicarea Bisericii Ortodoxe Române în actul Marii Uniri de la 1918 Pr. Dr. Laurențiu Rădoi

Rolul Bisericii Ortodoxe Române la înfăptuirea Marii Uniri din 1 Decembrie 1918 este tema centrală a acestui articol, care evocă contribuția ierarhilor, preoților și teologilor precum Miron Cristea, Gurie Grosu, Vladimir Repta, Nicolae Bălan, Vasile Goldiș și Silviu Dragomir la Adunările naționale de la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia, arătând că prezența clerului a reprezentat 38% din totalul delegaților oficiali.

Studia Humanitatis Nr. I (I) / 2016 Samizdat monahal Dan Ciachir

Articolul reconstituie, pe baza notelor de jurnal din 1982–1983, vizitele autorului la mânăstirile din Oltenia și Muntenia – Dintr-un Lemn, Surpatele, Hurez, Frăsinei, Cozia, Căldărușani, Dragoslavele – în compania arhiereului-vicar Gherasim. Prin portrete ale unor monahi precum părintele Paulin Lecca și maica Mihaela Ghișoiu, și prin evocarea samizdatului bisericesc, se conturează viața monahală românească sub regimul comunist.